Daţine lumină!

Studenţii continuă să stea pe ace în așteptarea noilor surprize, ce au menirea de a le vizita din ce în ce mai des în preajma sărbatorilor de iarnă – sfârșit de sesiune!.

În orele de vîrf încoronoate cu cartonaşul roşu, când viaţa clocoteşte prin odăi, pe coluar, iar din bucătărie vin mirosuri banale şi deja  cotidiene, de cartofi  prajiţi, ouă, hrişcă şi o ciorbă plănuită – fără restricţii de post că „...foamea nu te întreabă şi mama mi-a zis că la bolnavi, studenţi, femei gravide  şi... copii – se iartă, bine înţeles mai sunt şi excepţii răbdătoare ”, mmmmm... mirosuri, care seduc poftele flămânde a studenţifor, făcândule stomagul cât un pumn boţit, aşa încât sunt în stare să sesizeze chemarea unui ciainic ce naşte aburi - dând în clopot. Aşa dar... bam! „ – s-a stins lumina?! ” exclamă interogatoriu ochii obosiţi ce se pregăteau de lucrare la domnu ‚M’.

Peste câteva secunde, se aude-un scârţîit de uşă... două... trei şi... încă unul, rînd pe rînd studenţii de la jurnalism îşi scot chipurile zburlite şi revoltătoare din odăi cu-o întrebare întrebatoare născută în banalitate: “- Aveţi lumină ?! / - Eiiii... de unde L/ - offf... iară!/ - Cine se duce să anunţe vahta?/- Degeaba... că electricul nostru azi... nu e în formă! J”, se aud hohote relaxate şi iară-şi la dezbateri. “- Eu am de făcut un referat…: (  /- eeeee пaвизло, că eu mîine de la opt am cu ‚And.J’. / -oooo eşti de adălma!” se aud rîsete şi stinse bătăi din palme, peste câteva clipe vorbeşte chipul blând a celui mai înţelept omuleţ de pe strada pătimașilor din etajul ‚n’, a căminului nr.:), ‚A.V.’ un tînăr lector universitar şi veşnic student care a asupărat urechile ciulite, spunând că pregăteşte subiectele pentru examen şi fără lumină lăptopul leaşină. Cineva în fumuri şi cu spirit de echipă, merse ca să facă rost de cîţiva kw de lumină, iar între timp viaţa din odăi îşi continuă cursul: cineva caută condimente pentru ciorbă, folosind ca al treilea ochi – telefonul şi chibritul; cineva trezit din somn îşi continuă somnul oboist; cineva cântă de bucurie că a găsit motiv de a se prezenta nepregătit a doua zi la ore; alt cineva se revoltă în continuarie; sora mea s-a ghemuit în pled, iar stiloul meu se revoltă pe o palmă de hîrtie - la umbra lumânării aproape stinse, și-și cere condițiile minime pentru existența decentă a studenților cu casa pe împrumut!