Ce bine ar fi dacă ne-am învăţa să uităm.... să uităm ceea ce nu ne aparţine, ceia ce ne provoacă mai multe dureri decât... plăceri, amintiri bătrîne: sumbre şi ascuţite care ... demult şi-au trecut termen-ul de valabilitate... dar oricum continuă să ne hrănească - otrăvindune întreaga fiinţa... pînă la măduva oaselor...
Ce bine ar fi dacă am uita... și dacă am putea alege ce să uităm,... nu pot ști de ce... dar aș vrea să uit tot ce î-mi face rău... : oameni, voci, speranțe, dezamăgiri, încrederi derdute ............- pentru todeauna să uit!

Dar și amintirile își au un rost în viață, ele sunt - ca alarma - te ajută să te trezești la timp!
- De ce nu putem da uitării ceia ce nu dorim să mai visăm, de ce:(?