Copilăriea e frumoasă, inrepetabilă, este ca o plapumă caldă şi comodă pe care nu vrei so dai în lături dimineţile harnice, în deosebi atunci cînd ţie frig şi doar ea - plauma - îţi este alăturiea. Copilărie ce mult aş vrea să te întorc.
Îmi aduc aminte cum badia mă "tîrîia" de mină..., nu eu mergeam pe picioare însă el, mă ridica de mîină în sus ori de cîte ori cădeam - la pamânt. Ochii mei se învirteau ca două buline de bouling, - mama, bunica şi mai nuştiu cine mă - bociau şi tot odată mă ştergeau cu prosopul pe faţă, în timp ce eu îmi satisfaceam dorinţa de - greaţă în propria-mi odaie.
Mai ştiu că nu găsiau automobil, ca să ma duca la spital şi încă, că bunicuţa mea iubită a stat o săptămână întreagă cu mine, chiar a şi scăpat cumătriea surioarei mele. Din segvenţe mai ştiu că medicii mi-au numit părinţii: iresponsabili; şi de prima dată cînd am intrat în spital - coridoarele erau lungi iar lumina lor, parcă în ciudă îmi bătea în ochi, şi nu-mi dădea voie să dorm. O săptămână de picurători. Ultima vomitare în maşina lui tata, şi mulţi ani (pînă în a noua) de dezgust pentru alcool, pînă nu doar mirosu ci doar simpla privire spre H2 si-o bobiţă - îmi trezeau dezgust.
Eram la finele anului şi, mi-am dat seama că nu m-am îmbătat "niciodată"... sigur după vîrsta de patru şi jumate. Azi nu plănuiam so fac. Era 31.12 şi din toate 44 de felicitări electronice - nu am găsito pe ci-a mai dorită şi...sincer...aşteptată. Am întîlnit anul nou în maşină, m-am pornit să-l iau pe tăticu din garaş... şi iată, fac anu nou cu radioul - e ora 12.00 - La mulţi ani!. ne-am întors, ei, erau aşa mulţi încât m-am simţit singură şi-am fugit - c-o sticlă de şampanie. Nu vroiam să beau, dar, singurătatea ma rugat. Demidulce. Roz. Spumos.
- Straniu cum oameni se îmbată, groaznic, nu înţeleg, oare poţi să bei şi să te clateni, să priveşti în oglindă şi să vezi doi în loc de tri (deşi e doar unu)? - se întreabă cel ce nu înţelegea!
Am hotărît ca azi mă îmbat, deja am şi deschis şampania, biau din sticlă deşi am pahar - aşa e mai gustos şi, cu siguranţă mai interesant. Am băut mult, vre-o 23% din sticla cu 0,75l, tot biau gît după gît (deodată cu deasila iar apoi mîna singură se trage) iar băutura nuuu... dispare, m-am gândit că guriţele sunt mici sau poarte cineva î-mi adaugă - acum habar nam. Mi se învirte capu, dar pînă nu termin - nu mă las. încă ochii, ochii parcă-s obosiţi şi se lasă în jos, scriu pînă nu termin de băut, apoi voi plasa - fară să citesc ce am scris. Aşacă dacă sunt greşeli - o să-mi pară rau ...dar...-târyiu va fi. Soty. Acum ştiu că dacă sunt ameţită-biată oricum sunt calmă, poate mai calmă ca de obicei, chiar şi vocea-mi e blajină, numai că picioarele nu mă prea ascultă şi-şi caută hora. Nu contează.Singurătate. Încă plăcută - mereu mi-am spus + minciuni!.Capul mi se îngrelează. Ştiu. Anul asta mi se vor împlini toate dorinţele, începând cu prima: M-AM ÎMBĂTAT! La mulţi şi fericiţi ani - lume!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu