ce?! a da 'СЛОВА ЖЫЗНИ'


da! chiar toţi oamenii ne aduc fericire şi contribuie la existenţa acesteia... deci - a noastră existenţă)

uneori o fericire pură, sinceră şi curată ...care dă viaţă la zimbete, ochi sclipitori, dorinţa de-a îmbrăţişa, de-a dărui, de a iubi..

alteori fericire care doare şi da ..totuşi fericire, pentru că... e-o mare fericire să simţi ...că doare, să vrei să uiţi şi să nu poţi, să vrei să înţelegi şi.. să nu vezi lipede... şi totuşi să vrei...
să plingi.. să te faci colac/să te ascunzi ca ariciul/sau să laşi corpul înlemnit într-o poziţie pe care o alege el... şi nu tu... /ochii ..ascunşi de ochi...

eu iubesc viaţa, iubesc oameni şi tot ce mă înconjoară, iubesc să merg, să alerg, să mă caţăr, să mă-âmpart, să cuprind, să admir, să mă mir şi să simt... să simt cât de diferit de eri e aerul azi dimineaţă
deşi dacă mai cunoaste... ţi-ai da seama... ....totul/nimic nu e roz... şi asta e bine... pentru că eu prefer verde... albastru, galben, lăptiu şi culorile curcubeului... iar curcubeul iese după ploaie) şi aşa a fost mereu...

pe mine mă fac fericiţi oameni, faptul că ei sunt, că eu ştiu că ei sunt şi sunt bine... iar alături, în inimi, în minţi, în lucruri şi obiecte...  sunt doar detalii
doare când cineva nu e... ....când auzi doar o voce...si...

doare

chiar dacă oamenii... sunt mult mai mult pentru noi decât noi pentru ei...şi chiar dacă... ne fac să ne simţim în tot felu: coloraţi şi invizibili, în forme sau fară ... şi chiar dacă eu mă opresc la fiece literă de pe taste...- iubiţi prezenţe... şi nu ezitaţi să arătaţi ...că iubiţi... prezenţa...